|
 Pe malul stang al batranului Danubiu, putin mai la vale de orasul Rusciuk din Bulgaria, la o departare de un kilometru de apa Dunarei, se afla Canalul Sf. Gheorghe. Acest canal este format din scurgerea a doua garle: din bratul Dunarei numit Veriga, care se desface din Dunare, mai jos de portul Ramadan, si curge printre ostroavele Cioroiu si Ramadan; - si din garla Cama, care incarcata cu apele raurilor Vedea si Teleorman, curge paralel cu Dunarea, trecand in curgerea sa pe langa comunele Bujoru, Petrosani, Gaujani, Arsache, Malu si Slobozia si se uneste cu Veriga in dreptul bisericei Sf. Nicolae din Giurgiu si amandoua impreunandu-se formeaza canalul Sf. Gheorghe care se scurge in Dunare in dreapta vechiului port de la Smarda si in fata ostrovului romanesc Mocanu. La confluenta acestor doua garle cu canalul Sf. Gheorghe, se formeaza o insula mica, numita Sf.Gheorghe.in acesta insula a fost cetatuia San Giorgio, despre care ne ocupam in lucrarea noastra de fata. dar din falnicul si renumitul castel San Giorgio ,de altadata, nu se mai vad astazi decat niste ziduri in ruine, prin care se mai zaresc si cate-va crenele, acoperite de pamant si de uitare.........................................................................................................................................
|
|
CiteÅŸte mai mult...
|
  Cetatea Giurgiu a fost veche si ea dateaza din timpul Domniei lui Mircea-Voda-Basarab. Iata ce se spune despre aceasta cetate, pe cari le-am putut cerceta.Mircea-Voda-Basarab, suindu-se pe tronul tarei muntenesti -la anul 1386- ingrijat, se vede, de trecerea turcilor in Europa, mai intai a descalicat Bucuresti ca scaun de domnie si a fondat Vechea Curte Domneasca unde sedeau Domnii numai iarna, iar vara la Targoviste.La anul 1399, Mircea Basarab face cetatea Giurgiu langa castelul San-Giorgio dela Dunare, pentru a se putea apara mai bine contra Turcilor, care isi intinsesera stapanirea lor pana la Dunare. Dupa zece ani dela fondarea cetatei Giurgiu-la 1409- Mircea Basarab da din Giurgiu un hrisov prin care scutea satul Pulconti, inchinat de jupan Galea, manastirei Strugalea, de toate obligatiunile ordinare catre fisc, ca sa ramaie numai spre folosul manastire, precum si de pescuitul morunului, care facea pe fiecare an cate trei zile -pentru masa Domneasca- si mai harazeste Voievodul Mircea calugarilor de la manastirea Strugalea pe tot anul 15 galeti de grau si cate 2 butii cu vin. Manastirea Strugalea, care acum nu mai exista, ca si satul Pulconti, a fost in padurile din imprejurimile Giurgiului, undeva in jud. Vlasca. Din cele aratate mai sus, se poate vedea, ca in afara de castelul San-Giorgio, in timpul lui Mircea a existat orasul Giurgiu, locuit de Romani gospodari si ca Mircea numai l-a transformat in cetate.In castel nu sta nici o familie, decat numai oamenii armati pentru apararea tarei.  Castelul San-Giorgio, dela Mircea incoace, a fost considerat ca un puternic fort al Giurgiului si niciodata ca cetate pentru ca era prea mic. .........................................................................................................................................
|
|
CiteÅŸte mai mult...
|
  Imprejurul Giurgiului, era un teritoriu, care dupa timpuri se afectase cetatei si cadea cu totul in stapanirea Turcilor. Acest teritoriu impreuna cu cetatea, cu satele si cu cioflecurile dupa dansul, forma raiaua Giurgiului. Vorba raia este de origine turceasca si insemneaza -de alta lege- adica toti supusii Turciei cari nu sunt de legea mahomedana, se numesc raia. In timpul domniei lui Antoniu Voda -la anul 1669- s'a hotarnicit din nou hotarele raielei Giurgiu.O comisiune compusa din boierii tarei: G. Baleanu, logofatul Radu Cretulescu, spatarul Stefan Cantacuzino, in intelegere cu Hasseim Selam Aga din partea Portei, a ales hotarele raielei Giurgiu de celelalte mosii ale tarii Muntenesti dupa cum urmeaza:
|
|
CiteÅŸte mai mult...
|
 Prin tractatul de Adrianopole, incheiat intre Rusia si Turcia, la anul 1829, Giurgiul a trecut sub stapanirea Munteniei, dupa ce 411 ani -dela 1418 si pana la 1829- fusese mai mult sub stapanirea Turcilor decat a Romanilor. Dupa luarea Giurgiului dela Turci incep a imigra in oras bogatasii din satele circumvecine, pentru ca turcii cari se retrageau din Giurgiu, vindeau casele si locurile lor din acest oras, mai pe nimic................................................................................................................................................... O alta mare imigrare s'a facut in Giurgiu intre anii 1830 si 1840 cand au descalicat in acest oras bivolarii sarbi. Acesti bivolari au venit din tara, in cete, cete si treptat, treptat, incepand imigrarile lor dela 1830 si continuand pana la 1840.
|
|
CiteÅŸte mai mult...
|
 In timpul Turcilor, Giurgiu a fost principala schela a Valahiei. Aici se imbarcau marfurile ei cari mergeau in Marea Neagra pe Dunare, sau in Germania urcand in susul fluviului. Tot pe aci treceau si marfurile spre Varna pentru Constantinopole. Se descarcau si marfuri de import pentru Valahia.Vama din Giurgiu avea doi vamesi: unul turc care depindea de vamesul din Rusciuk si unul roman; dar vama pentru Valahia se reducea la prea putin lucru................................................................................................................................................... Era caracteristic modul cum se napadeau negustorii Turci in tara mai din vreme, ca sa arvuneasca recoltele, dar ce arvuna! le lua deasila si platea un pret, dupa cum vreau ei, iar in multe cazuri nu da nimic. Acest mod de a cumpara cu sila, facea pe tarani ca sa ascunza productele lor prin gropi.In balciuri, in oboarele de vite, se proceda de negustorii Turci si mai salbatic, Mos Stancu Guta din Giurgiu - care este un batran de aproape 100 de ani- povestea in gradina din Centru, ca era vai de lume cand intrau negustorii Turci in Targurile de vite, caci atunci nimeni nu mai putea sa cumpere o vita; pentru ca Turcii le arvuneau la iuteala pe toate, si in ce mod, puneau semne pe la toate vitele mai bune din targ, cutit, pistol, iatagan, ipingea, desagi si alte lucruri ce aveau la indemana, le lasau pe unde erau vitele de vanzare si nimeni nu mai indraznea sa se apropie de ele.
|
|
CiteÅŸte mai mult...
|
|
   Deschiderea navigatiunei fluviale pe Dunare, a indicat Giurgiu ca cel mai important port al Valahiei, si aceasta pentru ca Giurgiu era schela cea mai apropiata de Bucuresti. Toate marfurile ce se importau din streinatate pentru Bucuresti in Giurgiu se debarcau. Prin urmare, chiar in timpul turcilor, Giurgiu a fost portul Bucurestilor. Dela trecerea Giurgiului in stapanirea Romanilor, portul Giurgiu lua si o mai mare desvoltare. Austriacii infiinteaza prima societate de navigatiune fluviala pe Dunare si tot Austriacii infiinteaza -la 1854- cea dintai linie telegrafica din tara Munteneasca, care a fost linia Giurgiu-Bucuresti....................................................................................................................................................
 Portul dela Ramadan s'a inceput a se lucra la anul 1902 si s'a inaugurat la 1905. Distanta din oras pana la   Ramadan este de un km si 600 m. Portul dela Giurgiu are un complect utilagiu ; sosea buna, drum de fier, cheiu mare si solid, debarcader frumos, pontoane, sla mare de asteptare, hangare si cladiri frumoase pentru autoritatile din port. In aceste cladiri sunt instalate urmatoarele autoritati: capitania portului, politia portului, vama, gara drumului de fier, compania de graniceri, serviciu medical de desinfectarea pasagerilor, ce intra in tara din localitati contaminate de boale epidemice; agentiile societatilor de navigatiune fluviala: Romana, Austriaca, Ungara si Rusa; o cantina instalata intr-o frumoasa cladire a portului si asortata cu tot felul de mancari si bauturi ; o frumoasa instalatiune pentru alimentarea vaselor cu pacura si o mare magazie pentru depozitul de sare.......................................................................................................................................................Infiintarea portului Giurgiu la Ramadan se datoreste d-lui inginer inspector Anghel Saligni, inginerul sef G. Popescu, si actualul inginer diriginte al portului Ramadan - Toma Galca.
|
 Alexandru Voda Ipsilante - in anul 1775- organiza in Valahia releurile postale, luand pe seama Statului toate cheltuielile. Acest domnitor a fost cel dintai care a pus pentru prima oara posta in serviciul publicului.  Releurile postale a durat pana la 1864 si orasul Giurgiu facea parte din releul al III-lea si al IV-lea. In Valahia erau 8 releuri sau drumuri postale ale Olacurilor iar in Moldova 6. Releul al III lega Giurgiu cu Bucuresti si Oltenita; iar releul al IV-lea lega Bucuresti cu Giurgiu, Zimnicea si Turnu Magurele....................................................................................................................................................... Oficiu postal Giurgiu are in jud. Vlasca trei agentii: Calugareni, Ghimpati si Draganesti; iar factori postali are 34, din cari 27 sunt rurali si 7 urbani.  Oficiul postal Giurgiu are 9 factori rurali si 7 urbani, iar agentiile sale au dupa cum urmeaza: Calugareni are 8 factori rurali, Ghimpati are 5 si Draganesti tot 5. Cea dintaiu linie telegrafica infiintata de Austriaci in Muntenia -la 1854- a fost linia telegrafica Bucuresti-Giurgiu; Telefonul s'a introdus in Romania la anul 1890; iar in jud. Vlasca l'a introdus d-l I. T. Ghica -la 1902- pe cand era prefect al judetului, care numai intr'un singur an a infiintat telefon la toate comunele rurale din jud. Vlasca, ba ce este mai mult, si pana la cele mai multe catune. In Vlasca toate comunele rurale si toate autoritatile sunt legate cu Prefectura si cu oficiul telefonic din Giurgiu prin linii telefonice. Â
|
 Pana la anul 1528 raielele Giurgiu si Turnu a pastrat legaturile bisericesti cu biserica Romana din Valahia.................................................................................................................................................. Raiaua Giurgiului dupa anul 1538 a trecut la eparhia Mitropoliei din Tarnova, care era in directa dpendinta de Patriarhie. Aceasta o dovedeste si un firman dat de Sultanul Mahmud al IIl-lea, fiul Sultanului Abdul Hamid I, a carui coprindere o trecem in intregul sau."Guvernatorul orasului Giurgiu, model al guvernatorilor cunoscatori de legi. Dea Dumnezeu ca stiinta sa i se mareasca."Prin acest rescript inalt si August, ti se face cunoscut ca Patriarhul Grec si Sinodul din Constantinopole au adresat Divanului meu Imperial o petiti, intarita cu pecetea lor, aratand ca niste asipritori arbitrari, sub cuvant de a face inspectie, se duc la biserica sf. Maria din orasul Giurgiu, care se afla in eparhia Mitropolitului Tarnovei si al dependintilor puse sub jurisdictiunea canonica a Patriarhului, si nu lipsesc de a nedreptati -pe locuitori- prin supuneri la amenzi ilegale........."
|
|
CiteÅŸte mai mult...
|
|
|
Giurgiu 